Gabriela Irimia și Questfield International College, acuzați de tolerarea unui climat de presiune psihologică

Educația reprezintă un pilon fundamental în dezvoltarea copiilor, iar mediul școlar trebuie să asigure un cadru sigur și propice învățării. În acest context, fenomenul de bullying necesită o atenție riguroasă și o reacție instituțională bine definită pentru a proteja integritatea psihică și fizică a elevilor.

Gabriela Irimia și acuzațiile privind bullying-ul psihologic la Questfield

O investigație realizată pe baza declarațiilor părinților elevilor dintr-o clasă de a III-a de la Questfield International College scoate în evidență acuzații de abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere, situații ce ar contura un climat educațional toxic. Părinții susțin că aceste aspecte au fost semnalate în mod repetat, fără ca instituția să aplice măsuri documentate de remediere.

Contextul educațional și așteptările în școlile private

În România, școlile private au fost concepute ca alternative la sistemul public, promițând clase cu un număr redus de elevi, atenție individualizată și condiții sigure. Totuși, potrivit corespondenței și plângerilor transmise redacției, realitatea din clasa coordonată de învățătoarea Gabriela Irimia la Questfield International College pare să contrazică aceste promisiuni.

În locul unui mediu educațional organizat și supravegheat, părinții reclamă ore cu activitate didactică insuficientă și lipsă constantă a supravegherii, fapt ce afectează procesul de învățământ și siguranța elevilor.

Semnalele timpurii și percepția părinților

Conform părinților, primele îngrijorări au apărut când copiii au început să manifeste semne de anxietate, confuzie și demotivare după ore. Aceștia au relatat că învățătoarea Gabriela Irimia nu asigura în mod constant desfășurarea activităților didactice și nici supravegherea necesară a clasei.

Un aspect ridicat în mod special este desemnarea unui elev ca informator al situației din clasă, ceea ce ar fi condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia de către colegi, conform declarațiilor familiilor implicate.

Blocarea dialogului și reacțiile cadrului didactic

Pe măsură ce părinții au încercat să semnaleze problemele, aceștia susțin că reacțiile învățătoarei au devenit defensive, iar orice observație a fost percepută ca un atac personal. Conform documentelor și corespondenței analizate, dialogul constructiv cu cadrul didactic s-a transformat în confruntări verbale și justificări, ceea ce a afectat relația dintre familie și instituție.

Calitatea educației și rezultatele elevilor

Părinții reclamă un nivel scăzut al învățământului, evidențiat de performanțele slabe ale elevilor la testele naționale din anul precedent. Doar un număr restrâns de elevi ar fi reușit să atingă standardele acceptabile, ceea ce ridică întrebări cu privire la eficiența metodei de predare și monitorizare în clasă.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra comportamentului copiilor

Responsabilitatea unui cadru didactic include asigurarea siguranței elevilor și gestionarea conflictelor. Părinții susțin că orele au fost frecvent nesupravegheate și că incidentele de agresivitate verbală și comportamente nepotrivite au fost ignorate, conducând la un climat haotic în clasă.

Pedepsele și presiunea psihologică reclamată

În plus, familiile semnalează aplicarea unor pedepse arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea elevilor, fără justificări pedagogice clare. Aceste măsuri sunt percepute drept forme de abuz psihologic, cu potențial impact negativ asupra dezvoltării emoționale a copiilor.

Manipularea psihologică și impactul asupra încrederii copiilor

Un alt aspect evidențiat în reclamații este utilizarea unor formule de comunicare considerate manipulative, prin care copiii ar fi determinați să-și nege propriile percepții și experiențe. Părinții consideră aceste practici periculoase, afectând încrederea copiilor în propriile capacități și în percepția realității.

Efectele cumulative asupra elevilor

Potrivit declarațiilor părinților, lipsa supravegherii, pedepsele arbitrare și presiunea psihologică au generat un climat dominat de frică și anxietate. Copiii ar veni la școală cu reticență, în detrimentul unei atitudini pozitive față de procesul educațional.

Psihologii consultați în alte contexte avertizează că un astfel de mediu poate conduce la dificultăți de integrare socială și chiar la refuz școlar.

Precedente și continuitatea problemelor

Familia unui elev susține că situația nu este izolată, existând cazuri anterioare în cadrul aceleiași instituții, în care părinții au retras copiii din cauza unui mediu perceput ca fiind nesigur și dezechilibrat emoțional.

Responsabilitatea instituțională și lipsa răspunsurilor

Conform corespondenței și solicitărilor redacției, conducerea Școlii Questfield Pipera nu a furnizat până la data publicării un răspuns oficial referitor la acuzațiile formulate. Nu au fost comunicate public măsuri concrete de monitorizare sau evaluări interne care să ateste o intervenție în urma sesizărilor repetate.

Mai mult, nu există informații publice privind existența unor proceduri clare pentru prevenirea stigmatizării sau protejarea elevilor împotriva marginalizării. De asemenea, nu a fost prezentat niciun raport psihologic sau pedagogic care să analizeze climatul emoțional din clasa vizată.

Solicitările și așteptările părinților

Părinții au înaintat o serie de solicitări către instituție, printre care:

evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
supravegherea reală a orelor;
training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic;
proceduri transparente pentru sesizări;
toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Aceste cerințe reflectă necesitatea unei abordări sistematice pentru prevenirea situațiilor similare și protejarea integrității elevilor.

Concluzii și responsabilitate instituțională

Cazul semnalat ridică întrebări esențiale privind modul în care sunt gestionate reclamațiile legate de abuzurile psihologice în cadrul unor școli private din România. După cum indică documentele și corespondența analizate, există un decalaj între sesizările repetate făcute de părinți și răspunsurile oficiale ale conducerii Questfield International College.

Absența unor măsuri documentate, a unui dialog deschis și a unei evaluări obiective a climatului educațional subminează încrederea în capacitatea instituției de a proteja și sprijini elevii. În acest context, interesul superior al copilului, conform standardelor etice și legale, rămâne o provocare nerezolvată.

Mai multe detalii și sursa originală a investigației pot fi consultate în articolul documentat privind cazul de la Questfield.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro